Articole

Glandele suprarenale sunt responsabile de producerea și reglarea hormonului de stres, numit cortizol. Produc de asemenea, estrogen și progesteron și neurotransmițători precum adrenalina (epinefrina), noradrenalina și dopamina.

Rolul hormonilor și al neurotransmițătorilor împreună este de a regla metabolismul și de a comunica cu alte organe, cum ar fi creierul, rinichii și sistemul de reproducere.

Din numeroase cauze (lipsă de somn, cafea, mâncare săracă în nutrienți, muncă stresantă, etc.) stresul cronic poate suprima funcția glandelor suprarenale, făcându-le să elibereze cantități insuficiente din acești hormoni necesari.

Pierderea unui procent major din funcția glandelor suprarenale determină boala Addison.

Dar oboseala suprarenalelor, o formă ușoară de insuficiență suprarenală, apare atunci când glandele suprarenale sunt suprasolicitate.

Există mai multe tipuri de anxietate, dar cele mai des întâlnite sunt fobiile, atacul de panică şi tulburarea obsesiv-compulsivă.

• Fobiile reprezintă o teamă iraţională care determină persoana să evite anumite obiecte, evenimente şi situaţii care nu reprezintă un pericol real. Sunt foarte întâlnite în populația generală, (frica de păianjeni, şerpi, înalţime, de spaţii închise)
• Tulburarea obsesiv-compulsivă este o tulburare anxioasă în care persoana se teme fără motiv şi încearcă să controleze teama prin ritualuri care scad anxietatea.

Panica este atunci când o persoană are episoade repetate de frică (anxietate/neliniște/agitație) foarte intense, care apar brusc. Aceste episoade, numite atacuri de panică, pot dura câteva minute sau câteva zeci de minute, dar de regulă intensitatea maximă este în primele 10 minute.

În partea din spate a gâtului există două mase de ţesut, numite amigdale, ce acţionează pe post de filtru, capturând germenii ce ar putea intra în căile respiratorii şi cauza infecţii. De asemenea, amigdalele joacă un rol important în imunitate prin secreţia de anticorpi. Dar în unele situaţii amigdalele se pot infecta, fiind copleşite de bacterii sau virusuri, se inflamează şi cresc în dimensiuni, situaţie ce poartă denumirea de amigdalită.

Cauzele amigdalitei sunt de cele mai multe ori infecţiile bacteriene sau virale, cea mai comună infecţie fiind cea cu streptococi dar şi infecţiile date de adenovirusuri, Ebstein-Barr, virusurile gripale, enterovirusuri, virusul herpetic.

Principalele simptome ale amigdalitei sunt inflamația și tumefierea amigdalelor, care pot ajunge pâna la blocarea căilor respiratorii. Alte simptome includ :

Rinita alergică este o afecţiune inflamatorie a mucoasei nazale cauzată de un răspuns imun exagerat faţă de substanţe banale, dar care capătă semnificaţie pentru anumite persoane predispuse. Aceste substanţe se numesc alergeni. Cei mai intâlniţi alergeni sunt: praf, puf, polen, mucegai, păr de pisică etc.

Printre manifestările rinitei alergice se numără si: mâncărimi ale nasului, în cerul gurii, gât şi ochi, strănut, congestie şi secreţie apoasă nazală.

Rinita alergică este mai frecventă la persoanele care au un istoric familial de manifestări asemănătoare sau istoric personal de eczemă, urticarie sau astm.

Câteva dintre remediile homeopate recomandate în această afecţiune sunt:

Constipaţia cronică este definită ca motilitate lentă, cu frecvenţă scazută a eliminării conţinutului intestinal sau pasaj dificil al materiilor fecale pe o perioadă mai lungă de câteva săptămâni. Deși constipaţia ocazională este foarte comună, sunt anumite persoane ce experimentează constipaţia cronică capabilă să interfereze cu abilitatea efectuării sarcinilor zilnice.

Semnele şi simptomele constipaţiei cronice includ:

-număr mic al scaunelor săptămânale (mai puţin de 3)

-evacuarea unui conţinut intestinal dur cu aspect de cocoloaşe